Când vorbim de dans, avem tendința de a scoate în evidență rolul de liant social al acestei forme de artă. Vorbim despre oportunitatea de a cunoaște sute de oameni, despre timp petrecut împreună, despre muzică, despre conectare. Toate acestea pot fi lucruri care ne atrag către dans. Cu un amendament: ce descriem mai sus poate părea atractiv pentru persoanele care sunt în mod natural extrovertite. Cât despre oamenii introvertiți, ei bine, pentru ei ce am scris se aseamănă mai mult cu .... iadul.
La nivel de școală, ne dorim să facem dansul accesibil tuturor, indiferent de personalitate. Și credem că fiecare om are potențialul de a duce valoare comunității noastre. Nu e necesar să fim toți vocali și expansivi. De fapt, ar fi extrem de plictisitor. Dansul lasă loc pentru toată lumea. Dar ne este clar că în cazul oamenilor mai retrași, care au nevoie de mai mult spațiu personal, ringul de dans poate părea înspăimântător. Azi vă oferim un mic ghid pentru a gestiona situațiile sociale de pe ringul de dans, fără a vă compromite propriile granițe personale sau gradul de confort.
Știm, e o experiență covârșitoare. La cursurile noastre de începători avem, în medie 30 de cursanți. Asta înseamnă 30 de străini, fiecare cu o noțiune ușor diferită asupra spațiului personal. Faptul că toți vorbesc la unison și par că se analizează reciproc nu prea ajută.
Bun, ați trecut de primul curs și v-ați decis să dați dansului o șansă. Atât că pe măsură ce timpul trece, începeți să simțiți că sunteți în dezavantaj. Restul cursanților pun întrebări, sunt activi la curs, iar asta le permite să avanseze. Este perfect ok dacă nu vă simțiți confortabil punând întrebări în public. La fel de valid este să nu vă simțiți bine când sunteți ”in the spotlight”. Nu doriți să fiți filmați sau fotografiați la curs? Nu doriți să vi se dea feed-back de față cu toată lumea? Ne putem adapta. Important este să ne comunicați acest lucru.
Dacă experiența unui curs poate părea ”prea mult”, la party-uri și festivaluri lucrurile pot fi chiar mai complicate. În aparență. În practică, un party vă oferă mult mai mult control. Voi decideți când veniți, când plecați, unde stați și cu cine interacționați. Asta nu înseamnă că vă încurajăm să stați într-un colți jumătate de oră doar pentru a fi prezenți. În schimb, e perfect valid să operați în limitele voastre de confort. Măcar până când vă simțiți gata să vă creșteți fereastra de toleranță.
Într-un articol mai vechi, povesteam despre FOMO și JOMO. Spuneam atunci că ” din teama de a rata ceva esențial, ajungem să facem multe lucruri, chiar sacrificând calitatea.” Nu lăsați dansul să devină o asemenea experiență pentru voi. Singura persoană în măsură să vă conteste o limită personală sunteți voi. Voi decideți ce acceptați, de la cine și care sunt granițele voastre de confort. La nivel de școală, căutăm să vă acomodăm cât putem. Iar dacă simțiți că nu ne iese, vă rugăm, vorbiți cu noi. Promitem să ținem cont de feed-back-ul vostru. Pentru că dansul trebuie să rămână accesibil tuturor, iar frumusețea acestei comunități constă tocmai în diversitatea ei.