Despre self-care și …credite
January 31, 2021
Digital Detox
February 14, 20217 reguli nescrise de la
cursurile de dans
În fiecare an, sute de adulți se înscriu la cursuri de salsa, bachata și kizomba. Din păcate, puțini reușesc să treacă de pragul de o lună. În unele cazuri, decizia de a renunța la dans vine din motive justificate. Dar pentru un procent semnficativ de oameni, această renunțare vine cot la cot cu o dezamăgire. Mulți constată că lumea dansului este mult mai complicată decât s-ar crede la prima vedere. Și că dincolo de glitz and glam se ascunde un întreg univers dominat de reguli nescrise, imposibil de înțeles.
În această serie de articole, vom aborda o parte din aceste reguli. Dincolo de tehnica de dans, dorim să echipăm viitorii începători cu un bagaj de soft skills. La cursurile de dans abordăm aceste subiecte tangențial. Pe de altă parte, blogul ne oferă o platformă mult mai bună pentru a intra în detalii. Debutăm seria cu o listă de ”așa nu” și încercăm să oferim soluții.
Nu ne corectăm partenerul de dans.
De departe cel mai întâlnit faux pas când vine vorba de începători e dorința de a-i corecta pe ceilalți. Iar de cele mai multe ori, ”victima” este chiar partenerul. Acel om cu care ar trebui să lucrăm pentru a crea ceva frumos.
Înțelegem tentația. Deseori, nevoia de a corecta vine dintr-un entuziasm greșit canalizat sau din dorința sinceră de a ajuta. Din păcate efectul tinde să fie altul. Realist vorbim, există o șansă foarte mare ca acea corecție să nu își aibă efectul dorit. Când dansăm în pereche, percepția noastră este alterată. Mai ales la început, nu suntem complet conștienți de ceea ce face corpul nostru. În mintea noastră, facem totul bine; doar că mai ales la început, picioarele nu ”ascultă”. În acest context, este relativ ușor să aruncăm vina pe partener. Nu din răutate, ci pentru că într-adevăr credem că așa este. În asemenea situații, cel mai bine este să apelăm la un observator neutru. Când ceva nu iese, este recomandabil să apelăm la instructorul nostru de dans. Un semn discret, urmat de un ”Ade, poți să te uiți la noi?”, va obține un efect mult mai bun. Puncte bonus că partenerul nostru va ieși nelezat din toată povestea.
Mai avem și scenariul în care ca lead sau follower știi deja că faci bine. Cel mai probabil ești un avansat care a revenit ”back to basics”, sau un om cu experiență anterioară în dans. Știi că ceva nu e bine, ai identificat problema în mod corect. Chiar și așa, șansele să oferi un feed-back bun tind spre zero. Dansul nu e o știință exactă. Corpurile noastre diferă, capacitatea noastră de înțelegere variază. Iar în multe cazuri, o explicație, deși corectă din punct de vedere tehnic, nu e suficientă. În opoziție, instructorii de dans de la SalsaAddicted au o experiență mult mai vastă. În 20 de ani de dans, s-au confruntat invariabil cu scenarii similare. Au învățat să explice același lucru în zeci de moduri diferite. Și mai ales, au mai multă experiență în a o face în modul potrivit. Ceea ce ne duce la următorul punct:
Nu suntem agresivi
Din fericire, cei care pășesc pragul inArt STUDIO Timișoara sunt în general oameni politicoși și educați. Prin urmare șansele să urlăm unii la alții sau se ne luăm la bătaie tind spre zero. Ceea ce nu înseamnă că episoadele de ”agresivitate” sunt inexistente. Atât că în sala de dans agresivitatea îmbracă forme mult mai subtile. Ochi dați peste cap când partenerul face aceeași greșeală banală a zecea oară consecutiv; o expresie rigidă când dansăm cu cineva pe care nu-l simpatizăm. Practic, orice gest care comunică partenerului că nu e binevenit ar trebui evitat.
Nu vă îndemnăm să fiți ipocriți, ci doar să priviți imaginea de ansamblu. E firesc să nu-i simpatizăm pe toți oamenii cu care interacționăm în egală măsură. Și e uman să ne pierdem răbdarea la un moment dat. Dar înainte să acționăm în baza acestor sentimente, haideți să încercăm să fim puțini empatici. Toți avem zile mai proaste. Toți avem probleme, temeri, nesiguranțe. Iar uneori o interacțiune de câteva minute pe ringul de dans le poate exacerba, sau atenua. În această notă, vă propunem un mic exercițiu de gândire: aveți o zi nasoală. Veniți la dans cu gândul de a scăpa o oră de probleme. În schimb vă treziți luat în șuturi de partener. Verbal sau non-verbal, nu contează. La un moment dat, acel gest unic s-ar putea să fie picătura care umple paharul. În opoziție, imaginati-vă efectul pe care l-ar avea un zâmbet. Un cuvânt de încurajare, sau pur și simplu ignorarea elegantă a unei greșeli.
Dincolo de exemplele de mai sus, uneori agresivitatea și entuziasmul se suprapun. Vă place o mișcare. Nu o întelegeți, deși vă doriți asta. Prima explicație nu e suficientă, așa că insistați iar și iar. E un comportament acceptabil, în anumite limite. Vă încurajăm să puneți întrebări, cât mai multe și mai variate. Dar asigurati-vă că timingul este cel bun. În niciun context nu e accetabil să întrerupeți o altă explicație. Când instructorul este ocupat cu alt cursant, îl lăsăm să termine. Iar dacă ratați momentul oportun pentru a plasa o întrebare, vă stăm la dispoziție pe alte canale. Ne puteți aborda după curs, sau pe facebook, sau la telefon. Ramânem la dispoziția voastră pentru orice nedumeriri avem. Știm că sunt multe la început, și e ok așa 😊. Dar...
Nu punem nevoile individuale în fața nevoilor grupului
Una din cele mai vehiculate noțiuni la cursurile de pedagogie e ”curba lui Gauss”. Un grafic banal sub formă de clopot, reprezentând distribuția unei populații. Practic, în orice grup, vom avea un vârf, o bază și marea masă, concentrată undeva la mijloc. Acest model se aplică și la cursurile de dans. Mereu vom avea câțiva oameni foarte buni, câțiva care prind puțin mai greu și restul oamenilor. Ca instructori, suntem obligați să imprimăm cursurilor un nivel accesibil majorității cursanților. Invariabil, asta inseamnă că unii dansatori se vor plictisi în timp ce alții vor rămâne în urmă. În măsura posibilităților, încercăm să satisfacem și nevoile acestor grupuri. Ocazional vom oferi o variantă mai complicată a unei figuri, sau vom dedica mai mult timp unor persoane. Dar suntem conștienți că nu vom putea mulțumi mereu pe toată lumea. Iar aici apelăm la înțelegerea voastră.
Dansul este o activitate de grup. Asta vine cu o mulțime de beneficii, dar și responsabilități. Iar cea mai mare responsabilitate este să creăm un mediu lipsit de ostilitate. inArt STUDIO Timișoara este un loc unde toți oamenii beneficiază de atenție, înțelegere și tratament egal. Pentru a obține asta, trebuie ocazional să lăsăm de la noi. Și ca instructori, și ca și cursanți. Social dancing-ul nu e o competiție, nici un concurs de viteză ci un tandem. Mergem împreună și nu lăsăm pe nimeni în urmă.
Dacă vă regăsiți în categoria oamenilor care evoluează mai încet, nu vă lăsați descurajați. În atâția ani de activitate, încă nu am găsit un ”caz pierdut”. Șansele să fiți voi acela sunt aproape nule. Posibil să aveți nevoie de mai mult timp. Suntem aici să vi-l dăm. Important este să nu vă lăsați descurajați atunci când simțiți că rămâneți în urmă. Faptul că clasa se mișcă într-un ritmn mai alert nu e o încercare de a vă exclude. Este doar un compromis de moment. Pe termen scurt, s-ar putea să simțiți că experiența de învățare vă e afectată. Pe termen lung în schimb, veți câștiga ceva mult mai important: un anturaj plin de oameni faini.
Nu ne lăsăm afectați de greșelile propri
Realist vorbind, este aproape imposibil ca un începător să nu ”o comită” într-un moment sau altul. Toți suntem aici pentru a învăța, iar greșelile sunt cea mai sigură cale de a face asta.
Marea provocare, la început, este să lăsăm greșelile să îndeplinească strict un scop... didactic. Să ne învățăm lecția și să mergem mai departe. Dacă vă regăsiți în postura oamenilor autocritici, care se frământă nejustificat de mult pentru o eroare banală, vă oferim două ieșiri din acest impas. Prima: acceptați că a greși e natural și chiar recomandabil. Dacă această explicație vă satisface, treceți la punctul următor 😊.
În schimb, dacă trăiți cu temerea că o greșeală o să vă definească pe termen nedefinit, vă oferim explicația cinică. Oamenii sunt prin definiție individualiști. Iar asta vine cu beneficii. Niciun om nu o să petreacă ore sau zile disecând greșelile altora. Ceea ce i se întâmplă lui este infinit mai important decât ce a greșit cineva cândva la dans. Prin urmare și cele mai monstruoase gafe dispar din memoria colectivă extrem de repede. În plus, sala de dans e un mediu dinamic. Oameni vin și pleacă, iar dramele și erorile se succed aproape ritmic. Ce încercăm să vă spunem de fapt, e că orice ați face, cineva o să o comită mai rău. Așa că oricât de penibil v-ați simți pe moment, capul sus și zâmbetul pe buze. Până cursul viitor, ce ați făcut o să fie demult uitat 😊.
Nu abordăm ringul de dans ca un ”loc de agățat”
Rămânem la oameni și o spunem negru pe alb: nu venim la dans să ”agățăm”. Știm, e un mit comun. În cultura populară, ringul de dans încă mai e locul perfect pentru a găsi alți oameni singuri și doritori. Se întâmplă, nu zicem nu, dar nu e o regulă și nicidecum o obligație. Șansele să vă găsiți ”jumătatea” la cursurile de dans sunt egale cu orice alt loc. La fel de bine ați putea să dați de ”acea persoană” în stația de autobuz.
Prin urmare, comportamentul nostru trebuie să se modeleze în consecință. Acceptăm că nu înseamnă nu. Evităm orice avansuri nesolicitate. Și mai ales, nu ne simțim ofensați dacă (surpriză!) partenerul nostru vrea să danseze și atât.
Nu căutăm sensuri ascunse
În opoziție cu punctul de mai sus, trebuie să acceptăm că dansul redefinește zonele de confort. Odată ce venim la un curs de dans, o facem asumat. Ne vom ține de mână cu străini. Vom îmbrățișa străini. Ne vom trezi că necunoscuți ne zâmbesc (surpriză din nou!). Spațiul nostru personal o să fie redus la câțiva centrimetri, dacă avem noroc. Ocazional ne vom călca pe picioare. Din când în când un cot va zbura periculos de aproape de nasul cuiva.
Știm că la început e greu să filtrăm între ce e acceptabil și unde e recomandat să spunem stop. Nu putem aborda toate scenariile posibile într-un articol. În plus, nivelurile noastre de confort diferă. Ceea ce e perfect ok pentru un om ar putea fi un mare ”nu” pentru alt om. În schimb, vă recomandăm să vorbiți cu noi. Încercăm să căutăm soluții la toate situațiile care ar putea provoca un disconfort. În cazuri rare, concluzia s-ar putea să fie ”acest dans nu e pentru tine”. Dar de multe ori e vorba doar despre un proces de tranziție. Învățăm să ne depășit disconfortul împreună și mai ales, învățăm să-l normalizăm.
Prin urmare, comportamentul nostru trebuie să se modeleze în consecință. Acceptăm că nu înseamnă nu. Evităm orice avansuri nesolicitate. Și mai ales, nu ne simțim ofensați dacă (surpriză!) partenerul nostru vrea să danseze și atât.
Mai puțin parfum, mai mult săpun
Am lăsat cel mai ”sensibil” punct la final. Știm, toți suntem oameni educați iar săpunul și deodorantul nu mai ascund de mult secrete pentru nici unul din noi. Atât că ringul de dans tinde să redefinească și normele de igienă. În primul rând, petrecem o parte semnificativă de timp extrem de aproape unul de celălalt. În plus, deși inArt STUDIO oferă un spațiu generos la dispoziție, rămâne un loc închis. Iar în acest context, mirosurile au tendința să se accentueze. Fie că vorbim de Chanel no. 5 sau shaorma cu de toate de la prânz, de la un punct încolo, tot ce miroase devine apăsător.
Mai intervine și problema orei. Mulți dintre voi vin la cursuri direct de la job sau facultate. Prin urmare șansele de a face un duș înainte sunt mici. Pentru asemenea situații, vă recomandăm un mic kit de ajutor: un tricou de schimb, un deodorant, gumă de mestecat. Un prosop pentru momentele când transpirăm în timpul dansului. Iar dacă simțiti nevoia să vă ”împrospătați”, apelați cu încredere la facilitățile din studio...ele există pentru a fi folosite. 😉
Ringul de dans e o lume complexă. Oricât ne-am strădui, probabil nu vom putea acoperi toate scenariile posibile. Din fericire, avem cuvintele la dispoziție și ne place enorm să stăm la povești. Așa că vă încurajăm, din nou, să ne întrebați, indiferent de ce îndoieli ați avea. Suntem aici să oferim răspunsuri sau să le găsim împreună, nu să judecăm pe alții. Iar la final de zi, nu există întrebări stupide, doar răspunsuri incomplete.