Afirmăm des că dansul este o formă de a ne elibera. De a scăpa de constrângeri, de a ne exprima necenzurat. Așa că pentru noii cursanți poate veni ca un șoc să constate că libertatea asta are vine cu reguli. Multe. Și că până să ajungă la un dans cu adevărat liber, vor trece printr-un lung șir de ”trebuie”.
Azi vorbim despre libertatea... condiționată.
În esență, dansul este un limbaj. Comunicăm cu partenerul, cu lumea, interpretăm, exprimăm, ascultăm. Dar orice limbaj este compus din... cuvinte. Iar acestea trebuie învățate.
Ați pățit-o toți la un moment dat. Priviți un dansator. Instinctul vă spune că e un dansator bun. Apoi îi analizați mișcările și ... nu mai înțelegeți nimic. Semnalele par diferite, figurile nu au aceeași structură ca cele predate la curs. Mulți s-ar putea să tragă concluzia greșită că omul respectiv ignoră regulile. Iar asta contrazice tot ce v-am spus mai sus, nu? Nu chiar 😊
Bun, avem reguli. Multe. Este recomandat să nu le fentăm, cel puțin nu la început. Păi și atunci, cum ne exprimăm, mai ales ca începători?